Poate sa fie astenia de vina?
Cand soarele trezeste in noi bucuria vietii, dar nu suntem in forma, se poate ajunge la un mix erotic exploziv.
In sfarsit, este frumos afara. Nu este o promisiune, este o certitudine pentru urmatoarele luni. Zilele sunt tot mai calde, cerul noptilor este intesat cu stele si cu licurici. O vreme frumoasa, care te toropeste si te indeamna la visare. Plictisitor? Melaniei nu i se pare. Ii place sa stea cu ochii intredeschisi intr-o cofetarie sau in micutul, dar cochetul ei balcon, si sa viseze.
Tot ce se mai misca in clipele acestea sunt roiurile de fluturi care ii invadeaza abdomenul. Valentin, sotul ei, nu numai ca s-a obisnuit cu o sotie pe care o cuprinde visarea, chiar o place asa.
`Melania este de fapt o fire dinamica, plina de energie.`, povesteste Valentin. `Cand ne-am cunoscut, la inceputul verii o cuprindea o stare de calm. Isi dorea sa iasa in natura, sa se bucure de aer, de verdeata, de vremea buna. In acelasi timp, se simtea obosita, indispusa, incapabila de efort. In asemenea momente putea sa devina o companie cu adevarat dezagreabila. Din fericire, starea aceea s-a schimbat.`
Lui Valentin nu ii era greu sa abordeze `problema` cu calm. O capacitate care a avut un efect deosebit asupra Melaniei. Dupa ce si-a dat seama ca era ceva intre o astenie si o indispozitie de provenienta nedefinita, scopul lui a devenit limpede: sa aduca pacea in fiinta care ii era atat de draga. Dragostea ce si-o purtau, plina de energie si de prospetime, i-a usurat munca. Aproape orice imbratisare, aproape orice atingere sau sarut le deschidea drumul spre un taram plin de pasiune, de placeri.
La sfarsitul saptamanii, cand se chinuia sa se trezeasca, o tragea spre el, o imbratisa si ii soptea: `Mai stai putin`. Mainile lui ii atingeau spatele cu infinita grija. Incet, inchidea ochii si, oftand satisfacuta, se lasa condusa de Valentin. Adesea devenea un joc bland al iubirii in care isi explorau trupurile. Nu se grabeau, savurand senzatia de placere care ii cuprindea. Cand gustau din fericire se simteau nespus de bine. Parea sa-i stapaneasca o satisfactie copilareasca.
Intr-o zi, Melania i-a spus: `Alaturi de tine imi face placere sa ma dau jos cat mai tarziu din pat.` Incetase sa isi mai perceapa incetineala ca pe ceva deranjant, devenise punctul de plecare pentru o stare deosebita de visare, pentru sex. De atunci, vara era mult mai frumoasa.
Era de inteles, era un comportament firesc. Natura era plina de viata, sezonul gratarelor si al petrecerilor in aer liber era in toi, corpul se incalzea, era vremea pantofilor deschisi, a picioarelor goale. Era si vremea cand viata ei sexuala era implinita, cand ajungea la apogeu. Ajunsa acasa, se dezbraca si lua pe ea niste haine comode, pentru a se odihni inainte de a pregati masa. Micul dejun cadea in sarcina lui Valentin, in timp ce ea mai lenevea in pat. Daca Valentin ajunge acasa prea devreme, isi astampara mai intai foamea de intimitate, de dragoste.












